Titular:

dr. ist. Adrian Majuru

Obiective:

Cursul urmărește formarea abilităților pentru structurarea și planificarea unui studiu de cercetare cu profil antropologic, interdisciplinar. Vor fi analizate, prin metoda comparativă, evoluția comportamentului, a mentalităților, profesiilor și a soluțiilor de adaptare la evoluția societății urbane, pentru ultimii două sute de ani. Se au în vedere și elemente de prognoză.
Cursul ȋși propune să ofere doctoranzilor posibilitatea construirii unui articol sau studiu de specialitate, astfel ȋncât să aibe opțiunea publicării lui intr-o revistă indexată CNCSIS și să se ȋncadreze astfel ȋn cerințele finalizării școlii doctorale. Cursul pune la dispoziția doctoranzilor doritori să publice articole sau părți din teză, spațiul Revistei de Antropologie Urbană, cotată CNCSIS B, iar respectiv, pentru cărți, spațiul colecției Istorii urbane de la editura Corint, indexată CNCSIS A.

Conținut:

Prezentarea cursului este structurata pe patru teme:
1. Geografia umană a mediului urban cu o introducere în antropologia familiei si a vieții de acasă. Există și o istorie care se desfășoară și în afara documentului scris, prin asociere de simboluri și confruntări de idei. Dacă prin documentul scris al istoriei clasice se caută certitudini în imediat, pentru cealaltă istorie, umană, distanțele se întrepătrund iar timpul devine consubstanțial.
2. Geografia emoțională cu o introducere în antropologia istorică. Geografiile emoționale sînt cartografieri a căror fluctuație istorică traversează multe epoci și multe ierarhii sociale. Ele sunt cei mai sensibili senzori prin care natura umană încearcă sau forțează o adaptare în propria-i istorie!
3. Relația sensibilă dintre carieră și intimitate alături de dinamica mediului urban ca factor de preesiune pe această suprapunere de hărți: profesie/familie.
4. Continentul fluid(internetul) și dispariția distanțelor(geografia). Evoluția mediului profesional și intim pentru următoarea generație, ca reper al vârstelor, ne raportam la următorii 20 de ani. Tehnologia și inteligența artificială vor deveni noii factori de presiune și modelatori ȋn același timp, ai intimității și reprofesionalizării.

Metoda de predare:

Prelegeri cu suport Power Point, discuții, analizare intercativa a temelor recomandate de doctoranzi, suplimentar cursului.

Mod de evaluare:

Participarea activă la dezbaterile pe temele anunțate și elaborarea unui articol/stduiu de specialitate. (Lucrările se predau online doar la data anunțată, si pe suport de hârtie, dacă există opțiunea publicării) – 1 credit.

Bibliografie minimală:

Attali, Jaques, Cum să ne apăram de crizele următoare, Polirom, Iași, 2009
Attali, Jacques, Scurta istorie a viitorului, Polirom, Iași, 2016
Barbu, Violeta, De bono coniugati. O istorie a familiei din Țara Românească în secolul al XVII-lea, Editura Meridiane, București, 2003.
Beldie, Constantin, Memorii [Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București(1900-1950)], București, Editura Albatros, 2000.
Bîtfoi, Dorin-Liviu, Așa s-a născut omul nou. În România anilor 1950, Compania, București, 2012
Carlin, Dan, Sfârșitul e mereu aproape. Momente apocaliptice de la colapsul Epocii Bronzului până la amenințarea nucleară, Polirom, 2020
Harari, Yuval Noah, 21 de lecții pentru secolul XXI, Polirom, 2018
Harari, Yuval Noah, Homo Deus.Scurtă istorie a viitorului, Polirom, 2018.
Malita, Mircea,acad., coord., Georgescu, Călin, România după criza. Reprofesionalizarea Editura Compania, București, 2010
Morris, Ian, De ce Vestul deține încă supremația? Și ce ne spune istoria despre viitor, Polirom, Iași, 2012
Pandrea, Petre, Helvetizarea României, Editura Vremea, București, 2001
Platon, Mircea, Deșcolarizarea României. Scopurile, cartitele și arhitecții reformei învățământului românesc, Editura Ideea Europeană, București, 2020
Wallace-Wells, David, The Uninhabitable Earth. A story of the future, Penguin Random House, UK, 2019
Walsh, Toby, 2062. Lumea create de inteligența artificială, Rao, 2021