Titular:

dr. ist. Adrian Majuru

Obiective:

Cursul urmărește formarea abilităților pentru structurarea și planificarea unui proiect de management. Aceasta în funcție de analize comparative și exemple de bune practici privind mecanismul social prin care un tânăr ar putea fi calibrat într-un lider al generației sale, și care sunt frânele sistemului social actual.
Cursul ȋși propune să ofere doctorandului posibilitatea construirii unui proiect de management astfel ȋncât să aibe noi opțiuni profesionale ȋn viitorul mediu, atunci când va trebui să se reprofesionalizeze.
De asemenea, cursul ȋși propune să stabilească relația dintre decizie și factorii care pot influența ulterior finalitatea acesteia, pe de o o parte, și invers, relația dintre circumstanțe sociale, economice și culturale, precum și construirea unei decizii, ȋn funcție de acestea, pe de la altă parte. Finalitatea acestui demers o reprezintă posibilitatea de a modela circumstante nefavorabile in favoarea propriei proiecții manageriale, cu desfășurare ȋn timp real. Vor fi prezentate, desigu,r studii de caz, cuantificabile.

Conținut:

Prezentarea și dezvoltarea conceptului de profesionalizare și dezvoltare personală continuă.
Învățăm toată viața. Va fi subliniată relevanța investiției constante în factorul uman. Mai întâi trebuie recuperată „inteligența mîinilor„ priceperile, aptitudinile, sau cum mai sunt azi numite: „skills”.
Relevantț educației și formării profesionale. Din ultimul deceniu este tot mai evident faptul că anii de muncă se intercalează cu anii de reciclare, iar practicarea unei singure profesiuni e înlocuită de o succesiune de activități mai mult alese decât dictate.
Pe acest fundament se poate răspunde la intrebarea: Cum construim un lider? Il construim ȋn primul rând ținând cont de factorii sociali și profesionali de modelare a maturității și rolul mentalităților în consolidarea ei.
Care sunt modelele de performanță și exemplele de bune practici în reprofesionalizare? Se construiește sincron un proiect de viață(orientarea profesională pe termen lung sau carieră) asemenea unui proiect de management care trebuie ajustat mereu și actualizat ȋn timp real cu realitățile ȋn desfășurare. Atât cele din interiorul profesiei cât și din interiorul societății globalizante, care adesea va impune reconversia profesională ȋn variate opțiuni de schimbare.
Și pentru că ne aflăm la o școală doctoralăa de urbanism, se va aprofunda managementul patrimoniului cultural. Definiții, tipologii, concepte. Utilizarea de criterii și metode de selectare a mecanismelor și instrumentelor specifice managementului.

Metoda de predare:

Prelegeri cu suport Power Point, discuții, prezentarea in teren a unor demersuri finalizate si avad in spate o proiectare manageriala.

Mod de evaluare:

Participarea activă la dezbaterile pe temele anunțate și elaborarea unui proiect de management (Lucrările se predau strict doar la data anunțată, pe suport de hârtie) – 1 credit.

Bibliografie minimală:

- Grigore A-M., Bazele managementului, Editura ALL, 2011
- Nistor Sergiu, Protecția Patrimoniului Cultural Național, Editura Universitară „Ion Mincu”, București, 2002
- Nicolescu, O. I. Verboncu, Managementul organizatiei, Editura Economica, 2007
- Oberländer Târnoveanu Irina, Un Viitor pentru Trecut. Ghid de bună practică pentru păstrarea patrimoniului cultural, CIMEC, București, 2002 - Alix Slater 2004. Revisiting membership scheme typologies in museums and galleries. International Journal of Nonprofit and Voluntary Sector Marketing 9, no. 3 (August 1): 238-260 - Christina Goulding 2000. The museum environment and the visitor experience. European Journal of Marketing 34, no. 3/4 (January 1): 261-278. - Joan C. Henderson 2002. Heritage attractions and tourism development in Asia: a comparative study of Hong Kong and Singapore. The International Journal of Tourism Research 4, no. 5 (September 1): 337 - Leighann C Neilson 2003. The development of marketing in the Canadian museum community, 1840-1989. Journal of Macromarketing 23, no. 1 (June 1): 16 - Nathan K. Austin 2002. Managing heritage attractions: marketing challenges at sensitive historical sites. The International Journal of Tourism Research 4, no. 6 (November 1): 447 - Niall Caldwell 2002. (Rethinking) the measurement of service quality in museums and galleries. International Journal of Nonprofit and Voluntary Sector Marketing 7, no. 2 (May 1): 161-171 - Stefan Lagrosen 2003. Online service marketing and delivery: The case of Swedish museums. Information Technology & People 16, no. 2 (January 1): 132 - Alexandros Apostolakis, Shabbar Jaffry. 2005. Heterogenous preferences for Greek heritage attractions. Tourism Economics 11, no. 2 (June 1): 225-245. - Audrey Gilmore, Ruth Rentschler. 2002. Changes in museum management: A custodial or marketing emphasis? The Journal of Management Development 21, no. 9/10 (January 1): 745-760.