Alexandra Litu
Cristina Barna
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Interventia asupra celor doua turnuri de racire este minima, punctuala, proiectul urmarind necesitatea umanizarii unei astfel de zone, integrarea ei in oras, insa fara a-i schimba imaginea – prezenta puternica in configuratia orasului. Programul este cel de loisir. Se doreste o anumita deschidere la nivelul interactiunii umane, ce se realizeaza intre cei care sunt in trecere si cei care locuiesc in oras. Noile functiuni: piscine, restaurante, terenuri de sport, locuri destinate unei locuiri temporare sunt elemente necesare in acest proces. Configuratia cladirii este determinata de “functiune”, “conexiune”, “interactiune”.
|
|
Aflat la punctul de intalnire dintre oras si fostul combinat siderurgic Hunedoara, situl are o pozitie startegica in medierea si aplanarea rupturii dintre testul urban si zona industriala. Trebuia gasita o rezolvare a imaginii agresive a constructiei industriale care in acelasi timp sa pastreze calitatea si caracteristicile initiale ale celor doua turnuri.
Inaltimea turnurilor relativ mare in raport cu cladirile existente reprezenta un avataj in transformarea acestora intr-un reper al orasului pe care locuitorii sa si-l apropie si sa-l accepte. De aceea se impunea realizarea unei imaginii noi, seducatoare prin care sa se marcheze noul ciclu existential al constructiilor industriale.
Cele doua turnuri au functiuni diferite ( biblioteca si “loisire cultural”) insa complementare, alese in contextual unei dezvoltarii viitoare a combinatului intr-o zona de loisir, parc IT si muzeu al industriei siderurgice. Bazele turnurilor au fost transformate in mari zone de primire si birouri administrative din care prin circulatiile verticale se ajunge la principalele zone functionale.
|
|
|