Atelierele de la Sibiu 2022.pdf
Transparența în arhitectură înseamnă mai mult decât niște vitraje în fațada unei clădiri. Ea nu presupune doar prezența sticlei, ci și a altor materiale sau alcătuiri permeabile luminii. Aceste tipuri de „transparențe” pot să determine configurarea unui spațiu, ierarhizări și tranziții între spații, integrarea unor elemente din exterior în spațiul interior, înrămarea unui peisaj, reflexia unui context (natural sau construit) și, nu în ultimul rând, captarea și modelarea luminii cu efecte diverse asupra spațiului interior și exterior.
După Colin Rowe și Robert Slutzky,1 transparența poate fi nu doar literală (fizică), ci și fenomenologică: “Transparency may be an inherent quality of substance, as in a glass curtain wall; or it may be an inherent quality of organization. One can, for this reason, distinguish between a literal and a phenomenal transparency.” Dacă prima este definită ca proprietate fizică a unor materiale sau alcătuiri, «transparența fenomenologică» nu se bazează în mod necesar pe transparența materială, fiind percepută ca atare prin mecanisme de reconstrucție mentală sugerate privitorului de concepția arhitecturală; ea se împlinește prin capacitatea minții de a reorganiza informația primită și a vizualiza ceea ce este ascuns vederii directe.
În prezent, tehnologiile digitale oferă noi instrumente de explorare atât a transparenței fizice, cât și a celei fenomenologice. Totodată, conceptul de transparență este îmbogățit în legătură cu noi căi prin care arhitecții pot aborda proiectarea limitelor materiale în contextul digitalizării. Închiderile sofisticate proiectate și realizate cu tehnologii digitale au adus în arhitectură noi tipuri de efecte vizuale care fie ascund, fie sugerează siluete, generând un alt fel de transparență – așa-numita «transparență virtuală».2 Iar dezvoltarea noii generații de afișaje cu cristale lichide formând membrane de înaltă sensibilitate, poate duce transparența virtuală la un nou nivel de performanță.
Ca de obicei, tema propusă de Atelierele de la Sibiu poate fi abordată din diverse perspective, câteva fiind sugerate de textul de mai sus. Organizatorii ediției 2022 vă invită deci să împărtășiți cu ceilalți participanți gânduri și opinii, experiențe profesionale și rezultate ale unor cercetări personale, cu referire la diversele forme pe care Transparența le poate asuma în arhitectură și urbanism.
Cei interesați să participe la Ateliere – cu sau fără comunicare – sunt invitați să completeze formularul de înscriere disponibil la: https://forms.gle/9N9ub4CihqjRNuUJ6
Participanții care doresc să prezinte o comunicare sunt rugați să completeze în formularul de înscriere titlul acesteia, însoțit de un rezumat (cca. 200 de cuvinte) din care să rezulte contribuția comunicării la ilustrarea temei propuse.
Calendar
10 iunie 2022 – Lansarea anunțului Atelierele de la Sibiu 2022
15 iulie 2022 – Termen limită pentru predarea rezumatelor și înscrierea participanților
29 iulie 2022 – Confirmarea acceptării comunicării de către organizatori
8-9 octombrie 2022 – Desfășurarea evenimentului
Contact:
Secretariat Atelierele de la Sibiu:
Lector dr. arh. Monica Mureșanu
1 Colin Rowe and Robert Slutzky,Transparency: Literal and Phenomenal. Perspecta, 1963.
2 Carlos L. Marcos, Beyond Phenomenal or Literal Transparency: Physical Digitality. eCAADe International Conference, 2012.
- Atelierele de la Sibiu 2022: Transparențe
- Atelierele de la Sibiu 2020: Portretul unei schimbări de paradigmă: revoluția sustenabilității
- Atelierele de la Sibiu 2019: Valențe ale metalului în arhitectură
- Atelierele de la Sibiu 2018: Betonul, material al modernității
- Atelierele de la Sibiu 2017: O perspectivă atemporală asupra lemnului
- Atelierele de la Sibiu 2016: Cărămida, mereu reinventată
- Sesiune de comunicări științifice: „Sticla, paradigmă inovativă în arhitectură”
- Sesiune de comunicări științifice: „Experiment, comunicare și inovație didactică în arhitectură”