Uniunea Arhitecților din Romania și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu – București au plăcerea să anunțe organizarea la Sinaia, între 27-29 septembrie 2013 a Congresului Național privind protejarea, reabilitarea și valorificarea patrimoniului arhitectural, urban și peisagistic cu titlul:

DE LA ARHITECTURĂ LA PATRIMONIU CONSTRUIT... ȘI MAI DEPARTE

În „Sur la Restauration”, E. E. Viollet-le-Duc spunea: „Chiar dacă epoca noastră nu ar avea nimic altceva de transmis generațiilor viitoare decât metoda de studiu a monumentelor trecutului - fie cele din domeniul material sau din cel moral - și ea își va fi meritat gratitudinea posterității. Dar știm că epoca noastră nu se mulțumește cu aruncarea unei priviri scrutătoare trecutului; această operă de retrospecție nu poate să scape a dezvolta problemele puse de către viitor și să nu urmărească a facilita soluționarea lor.”

Instituțiile organizatoare ale acestei manifestări, ca și partenerii (ICOMOS România, UNRMI), doresc să supună atenției mediului profesional, publicului interesat, precum și administratorilor patrimoniului construit românesc relația dintre creație și moștenirea culturală a colectivităților, dintre conservare și dezvoltare, într-o dezbatere asupra rolului arhitecților în protejarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice, a patrimoniului urban și peisager.

CALL FOR PAPERS

• Participanții care doresc să prezinte comunicări la Congres trebuie să transmită până în data de 13.05 ora 24.00 un CV și rezumatul prezentării (500 cuvinte în română și 400 în engleză, inclusiv key-words) care să cuprindă: Titlul, numele (co)autorilor și secțiunea căreia i se adresează, un cod de identificare a autorului și rezumatului, precum și adresa e-mail de corespondență.
• Adresa de corespondență și la care se transmit rezumatele este uauimcs2013@yahoo.com
• Selecția se va face în sistem blind peer-review prin evaluarea într-o singură etapă a fiecărui rezumat de câtre 2 membri ai Comitetului științific. În cazul unei decizii în contradictoriu a celor 2 peer-reviewers, rezultatul este decis de o a treia opinie, din partea unui membru al Comitetului științific desemnat aleator, care va avea acces și la CV-ul autorului.
• Decizia cu privire la selectarea sau respingerea unei participări este definitivă.
• Condițiile de tehnoredactare vor fi comunicate odată cu notificarea acceptării prezentării.
• Comunicările ce vor fi prezentate în congres nu vor depăși 20 minute, iar ca text vor avea între 25.000 – 35.000 semne, inclusiv spațiile.

TITLUL CONGRESULUI:
DE LA ARHITECTURĂ LA PATRIMONIU CONSTRUIT... ȘI MAI DEPARTE ARCHITECTURE, BUILT HERITAGE... AND BEYOND

Plen 1: Arhitectură, patrimoniu arhitectural și din nou arhitectură Architecture, Architectural Heritage and Again Architecture

Domeniu: Comunicarea osmotică dintre actul creației și cele ale valorizării sale, inclusiv prin protecție și conservare, străbate de 150 de ani filozofia protecției patrimoniului cultural, de la Ruskin la Convenția Patrimoniului Mondial. Prezentările selectate pentru Plen 1 au misiunea de a propune spre dezbatere, prin abordări critice, excursuri teoretice și experiențe practice revelatoare, relația actuală dintre protejare, conservare și creație în contextul schimbărilor de la manifestările clasice ale arhitecturii și patrimoniului arhitectural către noile lor expresii.

Motto: „(...) și prin urmare, atunci când construim, să o facem ca și cum am face-o pentru eternitate. Să o facem nu numai pentru deliciul și nici doar pentru folosința prezentului; să fie o operă pentru care descendenții noștri ne vor mulțumi, și să ne gândim, atunci când așezăm piatră peste piatră, că va veni o vreme când aceste pietre vor fi venerate pentru că mâinile noastre le-au atins, iar oamenii vor spune uitandu-se la ele: Uitați-vă, aceste lucruri au fost făcute de părinții noștri pentru noi.” - John Ruskin, The Seven Lamps of Architecture, Chapt. VI

Sectiunea 1: Patrimoniul si durabilitatea dezvoltării Built Heritage and Sustainable Development

Domeniu: Problematica prezentărilor participanților la această secțiune va aborda (fără a se mărgini) subiectul patrimoniului arhitectural, urbanistic și peisager ca depozitar de „resurse reutilizabile” și „neregenerabile”. Vor fi explorate dimensiunile teoretice ale conceptelor, aplicabilitatea lor în amenajarea teritoriului și urbanism, și vor fi împărtășite critic experiențele practice relevante pentru legătura dintre protejarea patrimoniului și dezvoltarea umană în teritoriu.

Motto: „Utilizarea patrimoniului cultural drept resursă trebuie să se înscrie in procesul dezvoltării sustenabile determinând constrângeri care se nasc în folosirea oricăror alte resurse ne-regenerabile. Pentru a ne asigura că aceste resurse se transmit viitorului de o manieră care păstrează autenticitatea, în același timp neexcluzând schimbarea, toți operatorii implicați, fie ei din sectorul public sau din cel privat, trebuie să adopte practici compatibile cadrului socio-cultural.” - Declarația de la Helsinki cu privire la dimensiunea politică a conservării patrimoniului cultural al Europei, adoptată la cea de-a VI-a Conferință europeană a miniștrilor responsabili cu patrimoniul cultural, Helsinki, 30-31 Mai 1996

Secțiunea 2: Conservarea integrată a patrimoniului Integrated Heritage Conservation

Domeniu: Prezentările participanților la această secțiune vor aborda, prin prisma teoriei și a experiențelor relevante, principiile și mijloacele de protejare a zonelor urbane istorice, instrumentarul tehnic, dar și de politici publice din acest domeniu și rezultatele practice din România, exemple, îndrumare și ghiduri de ‘bune practici’ în gestionarea patrimoniului, rolul patrimoniului în afirmarea identității culturale locale.

Motto: „Dar națiunile nu mai sunt emoționate doar de capodopere, ci sunt sensibile la chiar simpla prezență a trecutului lor. Aici este punctul decisiv: ele au descoperit că sufletul acestui trecut nu este făcut doar din capodopere, că acestea, izolate, riscă să fie niște opere moarte; că dacă Palatul de la Versailles ori Catedrala din Chartres sunt dintre cele mai nobile creații ale omenirii, ele nu ar aparține decât arheologiei dacă ar fi înconjurate de zgârie-nori.” - André Malraux, Paris - Adunarea Națională, 23.07.1962, în argumentarea legii care îi va purta numele (Legea Sectoarelor Protejate).

Secțiunea 3: Tehnici noi, tehnici tradiționale, abordări interdisciplinare New and Traditional Techniques, Cross-disciplinary Approaches

Domeniu: Tematica prezentărilor participanților la această secțiune va ilustra (fără a se mărgini) problematica, subiectele și studiile de caz complexe și relevante pentru reliefarea locului și rolului tehnologiilor tradiționale și moderne în evidența, inventarierea, monitorizarea, diagnosticarea și tratamentul patrimoniului construit, în evaluarea și prevenirea riscurilor și în protectia în fața amenințărilor naturale și antropice contemporane, unele venind din chiar intervenția contemporană asupra construcției istorice.

Motto: „Multe variabile sunt implicate în problemele tehnice ale patrimoniului, și o bună parte din acestea exced domeniul de competență al experților și oamenilor de știință. Rezultatul final al restaurării poate fi apreciat doar după o lungă perioadă: efectul intervențiilor inovatoare nu poate fi cunoscut la momentul aplicării acestora. Din cauza dificultății de apreciere a rezultatului (criteriile de apreciere nu au întotdeauna o bază științifică constituită, iar timpul necesar evaluării este lung) nu trebuie să fim surprinși să constatăm coexistența dintre profesioniști și „amatori” într-o piață a muncii de o calitate foarte variabilă”. - Giorgio Torraca, The Scientist’s Role in Historic Preservation..., 1982

Secțiunea 4: (Re)cunoașterea patrimoniului (Ac)Know(ledg)ing the Heritage

Domeniu: Prezentările participanților la această secțiune vor aborda subiectele, problematica și, după caz, experiențele practice relevante pentru formarea și educația pentru patrimoniu într-o lume în curs de globalizare, identificarea misiunii specifice și creșterea rolului instituțiilor academice și a organismelor profesionale în formarea și atestarea specialiștilor, partajarea competențelor între diversele domenii de investigare științifică în condițiile relației complexe de apropriere a patrimoniului arhitectural de către colectivitățile patrimoniale.

Motto: „ Privind ce a devenit astăzi formarea în domeniul protecției patrimoniului putem remarca o atenție deosebită acordată conservării și restaurării construcțiilor, monumentelor – din perspectiva păstrării calităților lor arhitecturale, urbanistice, chiar și naturale – dar nu și din perspectiva identității culturale și a problematicii patrimoniului intangibil. Doar foarte de curând perspectiva identitar-culturală a ieșit la iveală. Una din principalele provocări ale formării în protejarea patrimoniului va fi dată în viitorul apropiat de integrarea conceptelor ținând de relația dintre patrimoniul tangibil și cel imaterial și dintre acestea și identitatea culturală, într-un domeniu ce este prin definiție multinațional, multidisciplinar și multispectral. Deși conservarea este, ca domeniu, globalizată, ea are o inimă antiglobalizantă.” - Jukka Jokilehto, Workshop on Education in Conservation in Europe, K.U.Leuven, 2002

Plen 2: Exemple, modele, excepții Samples, Examples and Exceptions

Domeniu: Rolul prezentărilor din cadrul Plenului 2 este acela de a reliefa experiențele deosebite sau, dimpotrivă, crizele și eșecurile intervențiilor contemporane asupra patrimoniului arhitectural, urbanistic sau peisager, din perspectiva punerii sale în valoare pentru om, colectivitate și societate în ansamblu.

Motto:„Patrimoniul va fi selectat, ni se spune, plecând de la lucruri bine documentate și complet clarificate. Dar patrimoniul este ceva ce ne interesează, un fel de rezervor de energii milenare. El nu contează decât printr-o intimizare, o seducție, o savoare pe care somnul greu al obiectelor într-un muzeu nu o restituie întotdeauna. Memoria triumfă mai puțin prin posesiune decât prin bucuria folosirii.” - André Chastel, La Notion de Patrimoine