Atelier de restaurare româno-italian
Participanți:
- Grupul de inițiativă „Conace”: arh. Cătălina Bulborea (organizator workshop), arh. Raluca Zaharia (absolvente ale programului postuniversitar Restaurarea Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice, UAUIM);
- Dipartimento di Architettura, Università „Gabriele d’Annunzio” (Chieti-Pescara): prof. dr. arh. Stefano d’Avino, prof. dr. ing. Giovanni Mataloni, arh. Rita Prencipe;
- Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului, UAUIM: conf. dr. arh. Mihaela Criticos, conf. dr. arh. Kazmer Kovacs, conf. dr. arh. Ștefan Bâlici, asist. drd. arh. Alexandra Teodor, drd. arh. Tudor Elian, drd. arh. Matei Stoean;
- Invitat special: arh. Riccardo d’Aquino (premiul internațional “Domus restauro e conservazione” Fassa Bortolo, medalia de argint, pentru intervenții de restaurare și muzealizare la Santo Stefano Rotondo, Roma);
- Studenți și voluntari: Rossella Abbadessa, Roberta Caraccio, Raffaella Contangelo, Alessandro Gentile, Leonardo Palumbo, Stefania Scacciavillani (studenți Pescara); Diana Ciobanu, Dan Cioclu, Alexandru Gavriș, Maria Oancea, Alina Panait, Ioana Tilicea (absolvenți UAUIM 2012);
Mulțumiri speciale lui Radu, Paul, Victor, Maria și Laurențiu, care au făcut ca acest workshop să fie nu numai posibil, ci și foarte plăcut.
În localitatea Florești din județul Prahova se găsește ruina uneia dintre multele reședințe boierești din zona rurală a Munteniei. Ruina de la Florești are însă un statut aparte față de restul: așa cum a fost conceput, palatul prezenta o arhitectură deosebită de cea tradițională – un „import” francez. Din păcate, cel puțin din ce cunoaștem până acum, a fost cvasi-abandonat de către proprietari la scurtă vreme după ce a fost construit.
Palatul a fost comandat de către Gheorghe Grigore Cantacuzino și construit după planurile arhitectului Ion D. Berindey. Astăzi, din clădirea aproape finalizată la început de secol XX (cca. 1913), se mai păstrează doar pereții exteriori și o foarte mică parte din zidurile de compartimentare, construcția fiind practic lipsită complet de acoperiș. Tratarea deosebită a arhitecturii exterioare, încă relativ bine păstrate, a făcut din „Micul Trianon” – cum este supranumit palatul datorită asemănării din punct de vedere stilistic cu Micul și Marele Trianon de la Versailles – un obiectiv turistic de referință al pasionaților de arhitectură veche din regiune.
La inițiativa unor arhitecți absolvenți ai cursurilor postuniversitare de conservare a patrimoniului din cadrul UAUIM a fost organizat, împreună cu responsabilii consorțiului DA-„Gabriele d’Annunzio” (Chieti-Pescara) & DITACP-UAUIM, un grup de lucru format din studenți, doctoranzi, arhitecți voluntari și profesori – italieni și români. Ei au participat, în perioada 21-23 aprilie 2013, la o primă întâlnire de lucru in situ, în vederea conturării unei diagnoze a monumentului și a unor posibile strategii de intervenție asupra sa și a domeniului aferent.
În cadrul ședințelor de lucru au fost analizate în principal starea fizică actuală a construcției, indiciile păstrate privind arhitectura inițială și cauzele evidente sau probabile care au condus la degradarea clădirii – aspecte relevante și necesare în etapa de analiză și diagnoză. Pe lângă discuțiile bazate pe observații de teren și pe experiența profesorilor coordonatori, s-au prelevat probe pentru analiza principalelor materiale de construcție (piatră, cărămidă și mortar). În paralel, echipa de ingineri a delegației italiene a realizat, pe parcursul celor trei zile de lucru, scanarea tridimensională a palatului – necesară atât pentru documentarea stării construcției la momentul respectiv, cât și pentru obținerea unui releveu de mare precizie și cu un grad ridicat de detaliere.
Acțiunea a fost urmată la sfârșitul lunii mai 2013 de o a doua întâlnire de lucru, la București, ocazie cu care echipele de voluntari au prezentat coordonatorilor primele propuneri (la nivel de schițe de concept), următoarele discuții fiind planificate pentru sfârșitul lunii iunie.
Scopul demersului este de a propune un răspuns la întrebarea: avem un patrimoniu construit, ce facem cu el? Palatul Cantacuzino de la Florești a intrat în preocupările grupului de inițiativă în urma unui scurt tur realizat în toamna anului 2012, având ca temă conacele boierești din județele Dâmbovița, Prahova și Ilfov, despre care s-a scris aici: dilemaveche.ro/sectiune/bordeie-obiceie/articol/distruge-castelul.