Al treilea seminar PRO PATRIMONIO dedicat Conservării Așezărilor Istorice
Iași, 28 octombrie 2005 - program seminar.pdf
arh. Elena-Codina Dușoiu
Într-o luminoasă și friguroasă zi de sfârșit de octombrie am avut norocul de a descoperi un Iași autentic, cu frunze aurii marcate "Copou", cu Cotnari solar, puternic, dar dulceag, precum graiul moldovenesc, cu perenitatea pândind la fiecare pas, după cum hâtru a observat-o Păstorel: "totul vine și se trece, dar rămâne... Bolta Rece".
Ne-a adus aici, pe urmele unui smerit colos al arhitecturii românești, care prin voia lui Dumnezeu îi este tată, Sherban G. Cantacuzino, distins arhitect, expert în conservare arhitecturală, Profesor Honoris Causa al UAUIM, CBE FSA D.Univ (York) FRIBA, președinte fondator al PRO PATRIMONIO (pentru detalii vă invităm să vizitați site-ul www.propatrimonio.org), adică Șerban al nostru cel neobosit, care ne învață fără încetare lecția unui patrimoniu însușit, apărat cu responsabilitate și dăruire. Și cu toții am simțit, sunt convinsă, că adevărata noastră gazdă a fost arhitectul de la Mitropolie, a cărui rațiune a avut claritatea Antichității, dar al cărui suflet și spirit de sacrificiu s-au hrănit din lumina Iașilor - G.M.Cantacuzino.
Gazda noastră propriu-zisă a fost Facultatea de Arhitectură care poartă numele celui pe care l-am numit mai sus, reprezentată de dl. decan prof.dr.arh.Virgil Onofrei și numeroși reprezentanți ai corpului didactic (dr.arh. Doina Dascălu, arh. Cristina Andrei, conf.dr.arh. Mariana Fârtățescu, conf.dr.arh. Constantin Lepădatu, arh. Ion Daniel Vișan, arh. Corneliu Ciobănașu și alții).
Seminarul a debutat cu o prezentare a celor mai recente activități ale Fundației PRO PATRIMONIO, făcută de președintele ei, Șerban Cantacuzino. Astfel am aflat că PRO PATRIMONIO este o rețea internațională cu organizații în România, Marea Britanie, Franța și Statele Unite ale Americii, cu misiunea de a promova conservarea patrimoniului natural și arhitectural din România, cu un interes deosebit pentru monumentele istorice și arheologice de importanță majoră aflate în pericol. Patronul Fundației, începând cu 2004, este Majestatea Sa Regele Mihai. În luna august 2005, PRO PATRIMONIO a încheiat cu Ministerul Culturii și Cultelor un Acord de parteneriat pe o durată de 10 ani, din care un act adițional se referă și la elaborarea și implementarea programului de dezvoltare urbană a centrului istoric al Bucureștiului. Realizări recente: PRO PATRIMONIO a achiziționat (prin donație) conacul Golescu din Câmpulung Muscel și a început restaurarea acestuia; deasemenea a elaborat o hartă digitală tridimensională a centrului istoric al Bucureștiului, care se vrea un instrument de sensibilizare a opiniei publice și autorităților, dar și de motivare a posibililor sponsori; participă la un master plan privind reabilitarea centrului istoric al Bucureștiului (parteneriatul cu Ministerul Culturii și Cultelor) și la programul DECIDE finanțat de Consiliul Britanic. În colaborare cu Asociația de Tranziție Urbană, Centrul pentru meșteșuguri și Centrul pentru arhitectura vernaculară al UAUIM, PRO PATRIMONIO este implicată în restaurarea cetăților Viscri și Dealu Frumos și a centrului istoric al Sibiului. Prezentarea s-a încheiat cu un simplu și cald apel către noi toți de a deveni membri PRO PATRIMONIO, dovedind astfel că problema moștenirii arhitectural-istorice nu ne este indiferentă.
Sesiunea de comunicări, organizată de arh. Ruxandra-Iulia Stoica, doctorand la Edinburgh, Marea Britanie, s-a desfășurat pe mai multe secțiuni, intitulate: "Centre istorice", "Restaurarea arhitecturii urbane" și "Teoria conservării patrimoniului urban și metode de cercetare". S-au prezentat o etapizare a evoluției urbane a Iașilor (Doina Dascălu), o analiză a anumitor aspecte ale structurii medievale ale orașului (Cristina Andrei), precum și trei interesante studii de caz de restaurare a unor construcții ieșene (o casă "netrecută în paginile monumentelor" - Mariana Fârtățescu, Baia turcească ieșeană - Ion Daniel Vișan, celebra casă V.Pogor, sediul Junimii - Corneliu Ciobănașu).
Într-o scurtă dar plină pauză gazdele noastre ne-au condus într-un tur al orașului: Copoul cu faimoasa Universitate, cu obeliscul său și teiul lui Eminescu - această Villa Borghese a Moldovei, bisericile și mănăstirile Golia, Trei Ierarhi, Bărboi, Barnovschi, Lipovenească, Sf. Nicolae Domenesc, Teatrul Național unde a făcut atâta vreme furori Chirița lui Alecsandri, Palatul Culturii de I.D.Berindei (construcție a cărei consolidare pune niște probleme deosebite pentru că nu are nici un rost seismic pe toată lungimea fațadei), vechea și frumoasa casă Dosoftei, și astfel am ajuns până la mănăstirea Cetățuia, situată pe unul dintre dealurile ce împrejmuiesc Iașiul (7 coline, se spune, precum Roma...în realitate chiar mai multe!)
|
|
Reluând dezbaterile, "timișorenii" au susținut un punct de vedere deosebit de interesant și oarecum mai pragmatic asupra consecințelor unor intervenții neprofesioniste în zone istorice (conf.dr.arh. Smaranda Bica, decan al Facultății de Arhitectură din Timișoara) și necesitatea unor studii preliminare de istorie urbanistică necesare delimitării ariilor istorice și realizării regulamentelor aferente, cu analiza cazului orașului Buzău - prof.dr.arh. Teodor Octavian Gheorghiu, care a și avertizat, de altfel: "un oraș nestudiat este un oraș la îndemâna distrugerilor de tot felul". Smaranda Bica a împărțit pe categorii intervențiile contemporane de "restaurare", arătând la ce rezultate dezastruoase pot conduce colorarea parțială a unei fațade, folosirea unor tâmplării necorespunzătoare, amplasarea fără discernământ a cablurilor electrice și conductelor de gaze, folosirea unor lucarne și învelitori nepotrivite, "mai simple", pierderea sau neîntreținerea unor grilaje și porți originale ale construcției.
Universitatea de Arhitectură ION MINCU din București a fost reprezentată de conf.dr.arh. Liviu Gligor, arh. Irina Criveanu, arh. Elena-Codina Dușoiu și arh. Gabriela Petică, care au avut prezentări pe teme extrem de diferite. Subsemnata și arh. Gabriela Petică am prezentat situații de reabilitări industriale, încercând să punem în evidență necesitatea conștientizării valorii patrimoniului industrial și a integrării acestuia în viața noastră de azi: fabricile de bere Rahova din București și Timișoreana din Timișoara, fabrica de hârtie din Bușteni (amenințată cu dispariția), precum și exemple din variate arii europene: Madrid, Veneția, Copenhaga, Oslo.
Irina Criveanu ne-a reamintit începuturile urbanismului conștient și ale definirii problematicii conservării orașelor - nașterea conceptului de urbanización odată cu teoria formulată de Ildefonso Cerdá (1867), teoriile de tip funcționalist ale lui Gropius și Le Corbusier, opinia contrară formulată de Ruskin și exprimată în practică de Camillo Sitte, precum și schisma anilor '30, când s-a produs o involuție față de legile formulate în Italia de Gustavo Giovannoni, care au stat la baza tuturor legilor ulterioare de conservare și urbanism.
În cadrul aceleiași secțiuni ("Teoria conservării patrimoniului urban și metode de cercetare"), Ruxandra-Iulia Stoica a prezentat conceptul de "heterotopie urbană" - opus al celui de "utopie", vorbind despre evoluție și semnificație istorică în țesutul urban. Ea a prezentat niște interesante exemple de "reabilitări istorice", produse în mod natural, cu multe secole înainte ca termenul de "reabilitare" să fi fost definit: biserica Santa Maria degli Angeli din Roma, amenajată de Michelangelo în spațiul fostelor terme ale lui Caracalla, Teatro di Marcello, tot din Roma, transformat în locuințe, celebra Piazza Navona, pe locul unui fost stadion roman, amfiteatrul din Lucca, palatul lui Dioclețian de la Split, transformate în zone rezidențiale etc.
Prezentarea de final a conf.dr.arh. Liviu Gligor, în mod fericit a și concluzionat asupra problemelor restaurării în România:
"avem un fond construit valoros dar nu știm să-l întreținem,
avem proprietate privată dar puțini proprietari formați,
avem arhitecți dar puțini dintre aceștia colaboratori,
avem forțe în orașul istoric dar este insuficientă conlucrarea lor,
avem bani dar nu avem suficientă capacitate de a cheltui,
avem materiale de construcții noi dar lipsește rutina utilizării lor corecte,
avem un sistem educațional, dar latura practică este insuficientă,
avem societate civilă, dar puține organizații de profil, avem aparat mediatic dar nu îl folosim îndeajuns."
O surpriză plăcută ne-au făcut studenții și proaspeții absolvenți ai Facultății de Arhitectură G.M.Cantacuzino, care au organizat o expoziție de proiecte de diplomă și de școală, care au fost cu atenție analizate de către participanții la seminar, cele mai bune fiind premiate de către Fundația PRO PATRIMONIO.
Întâlnirea s-a încheiat într-o atmosferă caldă, pe marginea unui Cotnari de culoarea mierii, într-un intim local ieșean.
PRO PATRIMONIO îi așteaptă pe toți cei ce au înțeles că fără trecut nu există viitor. Detalii despre seminarul despre care v-am povestit puteți găsi și pe site-ul www.propatrimonio.org/urban_conservation/.
|
|