CHING_JARZOMBEK_PRAKASH_A-global-history-of-architecture
Spiro Kostof - History of Architecture
Mira Dordea_Renastere, Baroc si Rococo
Fișa disciplinei
FI-M IT-64 Istoria arhitecturii (2).pdf
- Departament:
- Istoria & teoria arhitecturii și conservarea patrimoniului „Sanda Voiculescu”
- Titular:
- prof.dr.arh. Mihaela Criticos
- Obiective:
- Obiective generale -la finalizarea cu succes a acestei discipline, studenții vor fi capabili să:
privească istoria arhitecturii ca o valoroasă resursă de cunoaștere și experiență pentru profesioniștii implicați în modelarea cadrului de existenta umana (arhitecți, designeri, urbaniști), importantă pentru formarea unei atitudini responsabile față de societate, de trecutul istoric și de patrimoniul construit
înțeleagă relația necesară dintre arhitectură și context, dintre formă și semnificație, dintre scara obiectului și scara peisajului natural sau urban;
analizeze și să aprecieze critic răspunsul formelor arhitecturale și urbane la cerințele complexe ale contextului fizic și cultural-istoric;
argumenteze și susțină propriile interpretări, atitudini sau abordări privind chestiuni din domeniul arhitecturii și al urbanismului.
Obiective specifice - la finalizarea cu succes a acestei discipline, studenții vor fi capabili să înțeleagă:
fenomenul arhitectural al perioadei studiate și resorturile evoluției sale
procesul trecerii de la pre-modernitate la modernitate, care caracterizează epoca istorica analizată în cadrul cursului.
- Conținut:
- Teme cursuri:
1. Introducere. Ciclurile istorice. Umanismul antic, creștinismul medieval și umanismul creștin ca sinteză. „Renașterile medievale”.
2. Proto-Renașterea (sec. XIII-XIV).
Renașterea timpurie (sec. XV), Florența, Urbino, Milano, Roma. Orașul ideal.
3. Renașterea matură (1500-1527).
Paradigmele Renașterii.
4. De la Renaștere la Manierism
Maeștrii: Leonardo, Michelangeloo, Rafael, Palladio.
5. Manierismul / Renașterea târzie în Italia (1527-1600). Viziunea artistică. Relația cu natura. Limbajul arhitectural. Urbanismul.
6. Renașterea și Manierismul în afara Italiei: Franța, Tările de Jos, Anglia, Spania și Portugalia, Germania, Europa Centrală și de Est.
7. Barocul (1600-1750). Arta Contrareformei. Arta absolutismului monarhic (clasicismul regal).
Paradigmele Barocului.
Rococoul. Final de ciclu istoric.
Seminare:
S1. Explicarea cerințelor și scopului temelor de seminar
Prezentare a vocabularului antichității clasice, exerciții și discuții.
S2-6. Prezentare succintă (10-15 min.) de către studenți a unui studiu de caz (biserică, palat, vilă, piață etc.), conform unei liste stabilite de către îndrumători.
S7. Predare caiet de studiu (schițe și diagrame realizate pe parcursul ședințelor de seminar, studii de caz, note, observații și concluzii).
- Metoda de predare:
- Cursuri:
Prelegeri cu proiectii de imagini digitale
Seminare:
Prezentări, analiză prin text și imagine a unor studii de caz, exerciții grafice, sustinere la panou, discutii, comentarii
- Mod de evaluare:
- Curs: examen scris (50% din nota finala)
Seminar (50% din nota finala):
- Prezența (20% din media de seminar)
- O prezentare succintă a unui studiu de caz susținută de fiecare student conform programării stabilite de către îndrumători (40% din media de seminar)
- Caiet de studiu predat la finalul semestrului (40% din media de seminar)
- Bibliografie minimală:
- Titluri disponibile in format electronic:
Ching, Francis D. K.; Jarzombek, Mark M.; Prakash, Vikramaditya - A Global History of Architecture, 2017 (pdf)
Mira Dordea – Renaștere, Baroc si Rococo in arhitectura universala, 1994 (scan pdf)
John Summerson, The Classical Language of Architecture, Thames & Hudson, London, 1980 (scan pdf)
Spiro Kostof – A History of Architecture, Oxford University Press, 1995 – cap. 17, 20, 21 (scan pdf)
Vincent Scully, Architecture. The Natural and the Manmade, New York, St. Martin's Press, 1991 (scan pdf)
Mihaela Criticos - note de curs (pdf)
- Observații:
- Standard minim de performanta:
Nota 5.00 la examenul scris.
Media 5.00 la activitatea de seminar – condiție de intrare în examen în prima sesiune.