Istoria Bibliotecii Universitătii de Arhitectură si Urbanism "Ion Mincu" începe, cumva în mod paradoxal, cu multi ani înainte ca aceasta să fie întemeiată efectiv, si anume, începe în 1891, când se înfiintează la Bucuresti Societatea Arhitectilor Români - organism menit să structureze si să consolideze tânăra breaslă a arhitectilor din tara noastră. Un an mai târziu, membrii acestui for aveau să pună bazele primei forme de învătământ superior de arhitectură din România: o scoală particulară, ce va functiona 5 ani, gratie entuziasmului si dedicării acestor pionieri ai profesiei, mari personalităti ale culturii românesti, printre care s-au numărat Ion Socolescu, George Mandrea, Ion Mincu, George Sterian si multi altii.
Iată însă că în epocă, presiunea pietei de arhitectură si constructii impune realizarea unei forme de învătământ de stat care să ofere o diplomă si un statut valabile pentru cei ce o vor fi parcurs. După îndelungi tergiversări birocratice, în 1897 se înfiintează, în cadrul Facultatătii de Belle Arte din Bucuresti, o sectie de arhitectură. Această primă scoală de stat izbuteste să devină de sine stătătoare sub denumirea de Scoala Superioră de Arhitectură de-abia în anul 1904, moment din care va functiona cu o singură întrerupere de 3 ani între 1916 si 1919, pînă astăzi, schimbându-si doar numele si pozitia în structura învătământului românesc.
Biblioteca scolii a fost înfiintată 8 ani mai târziu, în anul 1912, din donatiile primilor profesori ai scolii care au înteles să sprijine învătământul, venind în întâmpinarea nevoilor de documentare ale studentilor cu propriile lor cărti. Printre cele dintâi donatii se numără colectiile personale ale unor arhitecti si ingineri ca Ion Mincu, Grigore Cerchez, Paul Smărăndescu, Ermil Pangratti - primul rector al Scolii - si altii. Sunt cărti fundamentale pentru studiul arhitecturii pe care acesti dascăli le cumpăraseră în vremea propriei studentii în străinătate, le studiaseră cu sete, le iubiseră fără doar si poate si le trecuseră apoi celor care aveau să le continuie strădania. Sunt cărti rare care alcătuiesc "inima" Bibliotecii de astăzi.
Tot în anul 1912 începe si constructia unei clădiri proprii a scolii - spatiu extins apoi în anii '60 - în care functionează de altminteri si astăzi universitatea noastră. Noua constructie, proiectată de reputatul inginer si arhitect Grigore Cerchez în stilul neoromânesc absolut emblematic pentru epoca respectivă, va cuprinde în alcătuirea sa spatii speciale dedicate bibliotecii. Acestea se vor reorganiza si amplifica în perioada extinderii scolii, se vor muta apoi, după cutremurul din 1977, se vor reformula în numeroase rânduri, vor fi consolidate si modificate în ultimii 3 ani, spre a ajunge asa cum le puteti vedea astăzi, când Biblioteca este parte dintr-o structură mai complexă: departamentul de Informare-Documentare - continător deopotrivă al Muzeului si al Editurii Universitare "Ion Mincu".
Biblioteca Universitătii de Arhitectură si Urbanism "Ion Mincu", cea mai veche si mai complexă Bibliotecă de arhitectură din România, numără în 2005 aproximativ 200 000 de volume, majoritatea dedicate domeniului, dar si unor discipline conexe. Vom întâlni în rafturile sale publicatii de arhitectură, constructii, urbanism, design, artă, istorie, filozofie, sociologie, matematică, literatură beletristică.